El spuse: “N-ai văzut că atunci când ne-am adăpostit la stâncă am uitat peştele? Numai Diavolul m-a făcut să-l uit, căci eu nu-mi amintesc. El a luat drumul mării. Ce lucru de mirare!” (62) Moise spuse: “Aceasta este ceea ce căutăm.” Apoi se întoarseră pe urmele lor. (63) Ei îl aflară pe unul dintre robii Noştri căruia i-am dăruit milostivenia Noastră şi l-am învăţat o Ştiinţă de la Noi. (64) Moise îi spuse: “Te pot urma ca să mă înveţi ceea ce ai fost învăţat tu despre Calea cea Dreaptă?” (65) El spuse: “Tu nu vei putea să ai răbdare cu mine. (66) Şi cum ai avea răbdare la ceea ce nu cuprinzi cu ştiinţa?” (67) Moise spuse: “Mă vei afla răbdător, de vrea Dumnezeu, şi nu-ţi voi ieşi din cuvânt.” (68) Robul spuse: “Dacă mă însoţeşti, nu mă întreba nimic până ce nu-ţi amintesc eu.” (69) Plecară împreună şi se urcară pe corabie. Robul făcu o gaură în ea. Moise îi spuse: “Ai găurit-o ca să se înece cei aflaţi pe ea? Ai săvârşit o faptă urâtă!” (70) El răspunse: “Nu mi-ai spus că vei avea răbdare cu mine?” (71) Moise spuse: “Nu mi-o lua în nume de rău că am uitat şi nu-mi apăsa mai tare povara!” (72) Plecară amândoi şi întâlniră un tânăr. Robul îl ucise. Moise îi spuse: “Ai ucis un om nevinovat fără pic de suflet? Tu ai săvârşit o faptă urâtă!” (73) Robul spuse: “Nu mi-ai spus că vei avea răbdare cu mine?” (74)