Am fugit de la voi, căci îmi era frică de voi. Domnul meu mi-a dăruit înţelepciunea şi m-a rânduit între trimişi. (20) Oare binefacerea pe care mi-ai arătat-o să fie aceea că ai robit pe fiii lui Israel?” (21) Faraon spuse: “Cine este, aşadar, Domnul lumilor?” (22) Moise spuse: “Este Domnul cerurilor şi al pământului şi a ceea ce se află între ele. O, dacă aţi crede cu tărie!” (23) Faraon spuse suitei sale: “Aţi auzit?” (24) Moise spuse: “Este Domnul vostru, Domnul strămoşilor voştri dintâi.” (25) Faraon spuse: “Trimisul ce v-a fost trimis este nebun.” (26) Moise spuse: “El este Domnul Răsăritului şi al Asfinţitului şi a ceea ce se află între ele. O, dacă aţi pricepe!” (27) Faraon spuse: “Dacă îţi iei alt dumnezeu în locul meu, te voi arunca între întemniţaţi.” (28) Moise spuse: “Şi dacă îţi voi aduce un lucru fără tăgadă?” (29) Faraon spuse: “Adu-l dacă eşti sincer!” (30) Atunci îşi aruncă toiagul, şi iată-l un adevărat balaur! (31) El întinde mâna, şi iat-o albă pentru cei care priveau! (32) Faraon spuse căpeteniilor care îl înconjurau: “Acesta este un vrăjitor iscusit! (33) El vrea să vă alunge din ţinutul vostru prin vraja sa. Ce porunciţi?” (34) Ei au răspuns: “Spune-le să aştepte, el şi fratele său şi trimite solii în cetăţi să-i adune (35) şi să-ţi aducă pe toţi vrăjitorii iscusiţi.” (36) Fură adunaţi toţi vrăjitorii la vremea din ziua hotărâtă (37) şi li se spuse oamenilor: “V-aţi adunat? (38) Poate îi vom urma pe vrăjitori, dacă vor ieşi învingători.” (39)