Eu am aflat-o pe ea şi poporul ei prosternându-se înaintea soarelui şi nu înaintea lui Dumnezeu. Diavolul le-a împodobit faptele şi i-a îndepărtat de la Calea cea Dreaptă şi ei nu sunt drept călăuziţi!” (23) De ce nu se prosternează înaintea lui Dumnezeu, Cel ce scoate la iveală cele ascunse din ceruri şi de pe pământ, Cel ce ştie ceea ce tăinuiţi şi ceea ce dezvăluiţi? (24) Dumnezeu!... Nu este dumnezeu afară de El! El este Domnul Tronului cel Mare!” (25) Solomon spuse: “Vom vedea dacă ai spus adevărul ori ai minţit. (26) Pleacă cu această carte a mea, aruncă-le-o, apoi ţine-te la o parte şi aşteaptă răspunsul lor.” (27) Regina spuse: “O, voi, căpetenii ale poporului! O carte cinstită mi-a fost aruncată; (28) ea vine de la Solomon, iat-o: “În numele lui Dumnezeu cel Milos şi Milostiv! (29) Nu vă semeţiţi în faţa mea, ci către mine veniţi supuşi.” (30) Ea mai spuse: “O, voi căpetenii ale poporului! Sfătuiţi-mă în această treabă, eu nu voi hotărî nimic fără ca voi să nu fiţi martori.” (31) Ei au spus: “Noi avem putere şi mare vitejie, însă porunca este la tine, aşa că vezi ce vei porunci!” (32) Ea spuse: “Când regii intră într-o cetate, o strică şi pe cei mai puternici locuitori ai ei îi umilesc. Aşa fac ei. (33) Pe când eu, le voi trimite un dar şi voi aştepta ce-mi vor aduce înapoi solii.” (34) Când solul veni la Solomon, acesta îi spuse: “Vreţi să mă ajutaţi cu averile voastre? Ceea ce Dumnezeu mi-a dăruit mie este mai bun decât ceea ce v-a dăruit vouă, şi totuşi voi vă bucuraţi de darul vostru! (35)