Şi am lăsat amintirea sa
în veac: (77) “Pace lui Noe, în toate lumile!” (78) Aşa îi răsplătim pe cei
făptuitori de bine. (79) El
este dintre robii Noştri credincioşi. (80) Apoi i-am înecat pe ceilalţi. (81) De partea lui a fost şi Abraham. (82) El a venit la Domnul tău cu
toată inima (83) spunând tatălui său şi
poporului său: “Cui vă închinaţi voi? (84) O înşelătorie, dumnezei
afară de Dumnezeu, este ceea ce vreţi? (85) Ce vă închipuiţi despre
Domnul lumilor?” (86) Apoi aruncă o privire spre stele
şi spuse: (87) “Eu sunt bolnav!” (88) Atunci ei îi întoarseră spatele
şi plecară (89) El se repezi, atunci, la dumnezeii lor
şi le spuse: “Nu mâncaţi? (90) Ce aveţi de nu vorbiţi?” (91) El se repezi asupra lor lovindu-i cu dreapta. (92) Oamenii se întoarseră la el
alergând. (93) El le spuse: “Vă închinaţi la
ceea ce aţi cioplit, (94) iar Dumnezeu v-a creat pe voi şi
ceea ce faceţi?” (95) Ei spuseră: “Zidiţi-i o
zidire şi aruncaţi-l în Iad!” (96) Ei au vrut să viclenească
asupra lui, însă Noi i-am înjosit. (97) El spuse: “Eu voi merge către Domnul meu, iar El mă va
călăuzi. (98) Domnul meu! Dăruieşte-mi un
fiu dintre cei drepţi” (99)
Atunci îi vestirăm un fecior blând, (100) Când ajunse să trudească
alături de el, îi spuse: “O, fiul meu! Am văzut în vis
că se făcea că te jertfeam. Cum vezi tu oare
acest lucru?” El spuse: “O, tată! Fă ceea ce
ţi s-a poruncit şi mă vei afla dintre cei răbdători,
dacă Dumnezeu va voi!” (101)
După ce amândoi s-au supus, iar Abraham s-a
prosternat, (102)