Ei îi spuseră: “O, tu vrăjitorule! Roagă-te Domnului tău pentru noi, în numele legământului pe care l-a făcut cu tine. Noi vom fi bine călăuziţi!” (48) Când îndepărtăm însă de la ei osânda, îşi calcă jurămintele. (49) Faraon şi-a chemat atunci poporul spunând: “O, popor al meu! Împărăţia Egiptului nu este a mea cu râurile ce îmi curg la picioare? Nu vedeţi, oare? (50) Nu sunt eu mai bun decât acest netrebnic care abia poate vorbi? (51) Dacă nu i se aruncă brăţări de aur ori dacă nu vin cu el îngerii însoţitori...” (52) El a făcut poporul uşuratic să-i dea ascultare. Ei erau un popor desfrânat! (53) Când ne-au înfuriat, Noi ne-am răzbunat pe ei înecându-i cu totul.(54) Noi i-am făcut apoi amintire şi pildă celorlalţi. (55) Şi când fiul Mariei, le-a fost dat drept pildă, ei s-au întors de la el, (56) spunând: “Dumnezeii noştri nu sunt mai buni decât el?” Ei nu ţi-au spus aceasta decât pentru ceartă, căci ei sunt un popor certăreţ. (57) El nu a fost decât un rob asupra căruia am pogorât harul Nostru, facându-l pildă fiilor lui Israel. (58) Dacă am fi vrut, v-am fi făcut pe unii dintre voi îngeri, urmaşi pe pământ! (59) Iisus este spre ştiinţa Ceasului. Nu vă îndoiţi, ci urmaţi-mă! Aceasta este o Cale Dreaptă! (60)