După mâhnire, El face să pogoare asupra
voastră tihna, un somn va învălui o parte dintre voi, pe când o
altă parte va rămâne cuprinsă de nelinişte,
închipuindu-şi despre Dumnezeu neadevăruri— închipuiri născute
din neştiinţă. Ei spun: “Ce ne priveşte pe noi această
poruncă?” Spune: “Această Poruncă este de la Dumnezeu întru
totul.” Ei ascund în sufletele lor ceea ce nu îţi arată. Ei spun:
“Dacă ar fi fost după noi, ai noştri nu ar fi fost ucişi
aici.” Spune-le: “Chiar de aţi fi rămas la casele voastre, celor care
le-a fost scris să moară, ar fi murit şi în aşternuturile
lor, căci Dumnezeu pune la încercare ceea ce se află în piepturile
voastre şi vă curăţă inimile.” Dumnezeu este
Ştiutor-al-lăuntrului-piepturilor. (154) Dintre voi, unii s-au întors în ziua
când cele două tabere s-au întâlnit, căci Diavolul i-a făcut de
ruşine ca răsplată a ceeea ce au săvârşit. Dumnezeu
i-a iertat însă, căci Dumnezeu este Iertător, Blând. (155) O, voi cei ce credeţi! Nu
fiţi asemenea celor care tăgăduiesc, care spun despre
fraţii lor ce au străbătut pământul şi au luptat: “Ei
nu ar fi murit, nu ar fi fost ucişi, dacă ar fi rămas cu noi.”
Dumnezeu să le arunce deznădejdea în inimi! Dumnezeu este Cel ce
dăruieşte viaţa şi moartea. Dumnezeu este Văzător
a ceea ce făptuiţi. (156) Dacă sunteţi ucişi pe
calea lui Dumnezeu ori dacă muriţi, iertarea şi milostivenia lui
Dumnezeu sunt mai bune decât ceea ce ei adună. (157)