Al-Ahqaf
Makkan
În numele lui Dumnezeu cel
(1) Ha. Mim.
(2) Pogorârea Cărţii este de la
Dumnezeu, Puternicul, Înţeleptul.
(3) Noi nu am creat cerurile şi
pământul, precum şi ceea ce se află între ele, decât întru
Adevăr şi cu un anumit soroc, însă cei care tăgăduiesc
cele asupra cărora sunt preveniţi întorc spatele.
(4) Spune: “I-aţi văzut pe cei
pe care îi chemaţi în locul lui Dumnezeu?! Arătaţi-mi ce au
creat pe pământ ori s-au alăturat ei oare la crearea cerurilor? Aduceţi-mi
o Carte dinaintea acesteia ori o urmă de ştiinţă, dacă
spuneţi adevărul.”
(5) Cine sunt mai rătăciţi
decât cei care îi cheamă pe alţii în locul lui Dumnezeu, care nici
măcar nu le răspund până în Ziua Învierii rămânând
nepăsători la chemările lor?
(6) Când oamenii vor fi adunaţi, ei
le vor fi vrăjmaşi şi vor tăgădui închinarea
către ei!
(7) Când li se citesc versetele Noastre ca
dovezi vădite, cei care tăgăduiesc spun despre Adevăr când
vine la ei: “Acestea sunt o vrajă vădită!”
(8) Ori spun: “El le-a născocit!”
Spune: “Dacă le-am născocit eu, voi nu mă veţi oblădui
înaintea lui Dumnezeu. El ştie prea-bine ceea ce răspândiţi
despre El. El este de ajuns ca martor între mine şi voi.” El este Iertătorul,
Milostivul.
(9) Spune: “Eu nu sunt o noutate printre
trimişi. Eu nu ştiu ce mi se va face mie şi nici vouă. Eu
nu urmez decât ceea ce mi-a fost dezvăluit. Eu nu sunt decât un predicator
cu vorba limpede.”
(10) Spune: “Vedeţi că este de la
Dumnezeu, iar voi nu credeţi! Un martor dintre fiii lui Israel a
mărturisit însă că este asemenea cu ceea ce au ei şi
că el crede, pe când voi vă îngâmfaţi. Dumnezeu nu
călăuzeşte poporul nedrept.
(11) Cei care tăgăduiesc
spuseră celor care cred: “Dacă ar fi fost un bine, nu ne-ar fi luat-o
nimeni înainte.” Nefiind însă călăuziţi de această
Carte, ei vor mai spune: “Aceasta este o veche prefăcătorie!”
(12) Înaintea ei, Cartea lui Moise a
fost călăuză şi milostivenie, iar aceasta este o Carte
adeveritoare, în limba arabă, ca să-i prevină pe cei
nedrepţi şi să-i binevestească pe cei făcători de
bine.
(13) Cei care spun: “Domnul nostru este
Dumnezeu!” şi merg drept, nu vor cunoaşte nici teamă şi
nici tristeţe.
(14) Aceştia sunt soţii Raiului,
unde vor veşnici ca răsplată a ceea ce au făptuit.
(15) Noi i-am poruncit omului bunătate
pentru părinţii săi, căci mama sa l-a purtat în chinuri
şi l-a născut în chinuri. Între plăsmuirea lui şi
înţărcarea lui sunt treizeci de luni. Când a ajuns la împlinire, când
a ajuns la patruzeci de ani, el spune: “Domnul meu! Trezeşte-mă
să-ţi mulţumesc pentru harul Tău pe care l-ai pogorât
asupra mea, şi a părinţilor mei, ca să fac binele care te
mulţumeşte. Fericeşte-mă întru seminţia mea. Eu
către Tine mă căiesc şi sunt dintre supuşi.”
(16) Aceştia sunt cei cărora le
primim cele mai bune fapte şi trecem peste faptele lor rele. Ei vor fi
dintre soţii Raiului. Făgăduiala Adevărului le-a fost
făcută!
(17) Altul spune însă
părinţilor săi: “Ptiu vouă! Îmi
făgăduiţi că voi fi scos când leaturi au dispărut
înaintea mea? Amândoi vor cere atunci ajutorul lui Dumnezeu: “Vai ţie!
Crede!... Făgăduiala lui Dumnezeu este Adevăr!” El va spune
însă: “Acestea nu sunt decât poveşti ale celor dintâi.”
(18) Aceştia sunt cei asupra
cărora Cuvântul se va împlini, precum s-a împlinit asupra adunărilor
de ginni şi oameni ce au dispărut înaintea lor. Ei sunt
pierduţi.
(19) Toţi vor avea trepte pentru ceea
ce au făptuit. El le va răsplăti faptele, iar ei nu vor fi
nedreptăţiţi.
(20) În Ziua când cei care
tăgăduiesc vor fi înfăţişaţi Focului, li se va
spune: “Voi aţi risipit bunurile voastre în Viaţa de Acum şi
v-aţi bucurat de ele vremelnic. Astăzi veţi fi
răsplătiţi cu osânda umilinţei, căci aţi fost
îngâmfaţi pe pământ fără drept şi aţi fost
desfrânaţi.”
(21) Aminteşte-ţi de fratele
adiţilor când l-a prevenit — cei care au prevenit au fost şi înaintea
lui şi după el — pe poporul său din Al-Ahqaf: “Nu vă
închinaţi decât lui Dumnezeu! Mă tem pentru voi de osânda unei Zile
cumplite.”
(22) Ei spuseră: “Ai venit la noi ca
să ne întorci de la zeii noştri? Adu-ne-o pe cea cu care ne
amininţi, dacă spui adevărul!”
(23) El spuse: “Ştiinţa este
numai la Dumnezeu. Eu vă înştiinţez numai cu ce am fost trimis,
însă vă văd un popor de neştiutori.”
(24) Când ei văzură un nor venind
către văile lor spuseră: “Acesta este un nor ce ne va ploua!” Ba
nu! Cel căruia voi îi cereţi venirea degrabă este un vânt cu o
osândă dureroasă
(25) care va stârpi totul din porunca
Domnului său. Dimineaţa, nu se mai vedeau decât locuinţele lor.
Aşa răsplătim Noi poporul nelegiuit.
(26) Noi le-am dăruit aceleaşi
putinţe pe care vi le-am dăruit şi vouă. Le-am făcut
auz, văz şi inimi. Nici auzul, nici văzul şi nici inimile
lor nu le-au slujit însă la nimic, pe când se lepădau de semnele lui
Dumnezeu, căci cea de care îşi băteau joc i-a învăluit.
(27) Noi am nimicit cetăţile din
jurul vostru. Şi lor le desluşisem semnele Noastre! Poate se vor fi
întors!
(28) Dacă i-ar fi ajutat cei pe care
i-au luat în afara lui Dumnezeu, ca apropiaţi şi dumnezei, însă
ei i-au părăsit! Aceasta este prefăcătoria lor şi ceea
ce au născocit!
(29) Am întors la tine o ceată de
ginni ca să asculte Coranul şi când se înfăţişară
spuseră: “Tăceţi!” Şi după ce se sfârşi, se
întoarseră la poporul lor ca să-l predice.
(30) Ei spuseră: “O, popor al nostru!
Noi am auzit o Carte care a fost pogorâtă după Moise, întărind
pe cele dinaintea ei, şi care călăuzeşte către
Adevăr şi către un Drum Drept.
(31) O, popor al nostru!
Răspundeţi vestitorului lui Dumnezeu! Credeţi în El, căci
El vă va ierta vouă din păcatele voastre şi vă va feri
de la o dureroasă osândă.
(32) Cel care nu răspunde vestitorului
lui Dumnezeu nu-L va slăbi pe pământ şi nu va avea în afara Lui
oblăduitori. Acesta va fi într-o rătăcire vădită.”
(33) Nu văd ei oare că Dumnezeu
care a creat cerurile şi pământul, şi nu a obosit la crearea
lor, are puterea să învie morţii. Da, El asupra tuturor are putere!
(34) În Ziua când cei care
tăgăduiesc vor fi înfăţişaţi Focului: “Nu acesta
este Adevărul?” Ei vor spune: “Ba da, pe Domnul nostru!” El le va spune:
“Gustaţi osânda a ceea ce tăgăduiaţi!”
(35) Rabdă, precum au răbdat acei
trimişi de neclintit! Nu cere grăbirea pentru ei, căci în Ziua
când o vor vedea pe cea cu care au fost ameninţaţi, li se va
părea că n-au stat decât un ceas dintr-o zi. Aceasta este vestirea
unei solii. Cine va fi nimicit, dacă nu poporul desfrânat?