Qaaf
Makkan
În numele lui Dumnezeu cel
(1) Qaf. Pe Coranul cel slăvit!
(2) Ba nu! Ei se miră că a venit
la ei un predicator dintre ei. Cei tăgăduitori spun: “Este un lucru
de mirare ca atunci
(3) când vom muri şi vom fi
ţărână, va mai fi o întoarcere de departe?”
(4) Noi ştim ceea ce pământul
înghite din ei, căci avem o Carte păstrătoare.
(5) Ba nu! Ei socotesc Adevărul
minciună când vine la ei şi sunt în încurcătură.
(6) Oare nu văd deasupra lor cerul
cum l-am zidit şi l-am împodobit şi nici o crăpătură
nu are?
(7) Pământul! Noi l-am întins şi
am aruncat pe el munţii, am făcut să crească pe el fiece
soi de bucurie aducător,
(8) ca prevedere şi amintire pentru
fiece rob care se căieşte.
(9) Noi facem să cadă din cer o
apă binecuvântată cu care facem să crească grădini
şi grâne de secerat,
(10) precum şi curmalii falnici cu
ciorchini bine rânduiţi
(11) ca înzestrare a robilor noştri.
Noi dăm astfel viaţă unui ţinut mort. Şi aşa va
fi şi Ieşirea!
(12) Şi alţii înaintea lor au
hulit: poporul lui Noe, oamenii din Ar-Rass, tamudiţii,
(13) adiţii, Faraon, fraţii lui
Lot,
(14) oamenii din Al-Aika, poporul lui
Tubba’. Toţi i-au hulit pe trimişi şi atunci ameninţarea
Mea s-a împlinit.
(15) Oare Noi am obosit la creaţia
dintâi? Ba nu! Ei stau însă la îndoială asupra unei noi creaţii!
(16) Noi am creat omul şi ştim
ispitele la care-l împinge sufletul său, căci Noi suntem mai aproape
de el decât vena gâtului său.
(17) Când cei doi trimişi la întâlnire
se aşează de-a dreapta şi de-a stânga Sa,
(18) el nu va rosti nici un cuvânt
fără ca un păzitor să nu fie gata!
(19) Beţia morţii aduce
Adevărul de la care tu te-ai îndepărtat!
(20) Când se va sufla în
trâmbiţă, aceasta va fi Ziua Ameninţării!
(21) Fiece suflet va veni cu un îmbolditor
şi cu un martor.
(22) Tu ai fost în nepăsare
faţă de aceasta, însă Noi ţi-am dat la o parte vălul
şi privirea ta este pătrunzătoare astăzi!
(23) Însoţitorul său va
zice: “Ceea ce am este gata!”
(24) Aruncaţi-l, amândoi, în
Gheenă pe fiece tăgăduitor încăpăţânat,
(25) potrivnic al binelui,
călcător de lege şi neîncrezător.
(26) Aruncaţi-l în osânda cea
înfricoşătoare pe cel care-I alătură lui Dumnezeu un alt
dumnezeu!
(27) Însoţitorul său va
spune: “Domnul nostru! Nu eu l-am ticăloşit, ci el era deja într-o
rătăcire adâncă.”
(28) Dumnezeu va spune: “Nu vă
certaţi înaintea Mea! Eu v-am trimis înainte ameninţarea!
(29) La Mine, cuvântul nu se schimbă.
Eu nu sunt nedrept cu robii Mei.”
(30) În Ziua când vom spune Gheenei:
“Te-ai umplut?”, ea va spune: “Mai sunt încă?”
(31) Grădina va fi adusă nu
departe de cei temători
(32) “Aceasta este ceea ce vi s-a
făgăduit, vouă, fiecăruia ce se întoarce (către Dumnezeu)
şi Îi păzeşte (poruncile),
(33) şi se teme de Milostivul în Taina
Sa şi vine cu inima plecată.
(34) Intraţi în pace: “Aceasta este
Ziua veşniciei.”
(35) Ei vor avea acolo ceea ce vor şi
la Noi vor avea mai mult.
(36) Câte leaturi am nimicit înaintea lor?
Şi erau mult mai de temut decât ei. Străbateţi ţinuturile!
Este oare vreun adăpost?
(37) Întru aceasta este o amintire
pentru cel care are o inimă, pentru cel care îşi apleacă
urechea, pentru cel care mărturiseşte.
(38) Noi am creat în şase zile
cerurile, pământul şi ceea ce se află între ele, iar osteneala
nu Ne-a ajuns!
(39) Rabdă ceea ce spun!
Preamăreşte lauda Domnului tău înainte de ivirea soarelui
şi înainte de asfinţit!
(40) Preamăreşte lauda Sa în
noapte şi după rugăciuni!
(41) Ascultă!... În Ziua când
Chemătorul va chema dintr-un loc apropiat,
(42) în Ziua când vor auzi Strigătul
întru Adevăr, aceea va fi Ziua Ieşirii!
(43) Noi suntem Cei care dăruim
viaţa şi Cei care dăruim moartea. Întru Noi este
devenirea.
(44) În Ziua când pământul se va
despica deasupra lor, vom face lesne adunarea.
(45) Noi ştim mai bine ceea ce spun.
Tu nu eşti asupra lor un despot. Adu-i aminte de Coran celui ce se teme de
ameninţarea Mea!