Spune: “Nimeni din ceruri şi de pe pământ nu cunoaşte Taina în afară de Dumnezeu. Ei nu presimt când vor fi înviaţi! (64) Mai mult chiar! Ei nu ştiu nimic din Viaţa de Apoi de care se îndoiesc şi faţă de ea sunt orbi. (65) Cei care tăgăduiesc spun: “Când vom fi ţărână ca şi taţii noştri, vom mai fi oare scoşi? (66) Ni s-a făgăduit aşa precum li s-a făgăduit şi taţilor noştri odinioară. Acestea nu sunt decât poveşti ale celor dintâi!” (67) Spune: “Străbateţi pământul şi vedeţi care a fost sfârşitul nelegiuiţilor!” (68) Nu te mâhni pentru ei! Nu te îngrijora de vicleşugurile lor! (69) Ei spun: “Pe când va fi această făgăduială, dacă spuneţi adevărul?” (70) Spune: “Poate ca cea căreia îi doriţi venirea degrabă este chiar în spatele vostru, în parte.” (71) Domnul tău este Stăpânul harului asupra oamenilor, însă cei mai mulţi nu Îi mulţumesc. (72) Domnul tău cunoaşte ceea ce ascund inimile lor şi ceea ce destăinuiesc. (73) Nimic nu este tăinuit în ceruri şi pe pământ care să nu fie scris într-o Carte desluşită. (74) Acest Coran povesteşte fiilor lui Israel multe din cele asupra cărora ei se învrăjbeau, (75) iar pentru credincioşi el este călăuzire şi milostivenie. (76)