Noi i-am dezvăluit mamei lui Moise: “Alăptează-l şi dacă te temi pentru el, dă-i drumul pe fluviu. Nu te teme şi nu te mâhni, căci ţi-l vom înapoia şi îl vom face dintre trimişi.” (6) Oamenii lui Faraon l-au cules ca le fie lor vrăjmaş şi pricină de mâhnire. Faraon, Haman şi oştirile lor au fost păcătoşi. (7) Femeia lui Faraon spuse: “Bucurie a ochilor mei şi a lor tăi! Nu-l omorâţi! Poate va fi de folos ori poate îl veţi lua vouă fiu.” Ei nu şi-au dat însă seama! (8) Sufletul mamei lui Moise se goli de tot şi era cât pe ce să-l dea în vileag, dacă Noi nu i-am fi legat inima ca să fie dintre credincioşi. (9) Ea îi spuse surorii lui: “Urmăreşte-l!” Aceasta îl urmări cu privirea de departe fără ca cineva bage de seamă. (10) Noi îi oprisem dinainte doicile. Sora lui spuse: “V-aş putea arăta o familie care, pentru voi, l-ar lua asupra sa şi l-ar îngriji?” (11) Şi aşa l-am înapoiat mamei sale i se limpezească ochii şi să nu mai fie mâhnită, ca ea să ştie că făgăduiala lui Dumnezeu este Adevăr. Cei mai mulţi însă nu ştiu! (12) Când el ajunse în plină putere şi se desăvârşi, Noi îi dăruirăm înţelepciunea şi ştiinţa. Astfel, Noi îi răsplătim pe făptuitorii de bine. (13)