pe care am pus-o īntr-un vas trainic (20) pānă la un soroc ştiut? (21) Noi am sortit aşa! Ferice de cei sortitori! (22) În Ziua aceea, vai celor care hulesc! (23) N-am făcut Noi pămāntul loc de adunare (24) pentru vii şi pentru morţi? (25) Nu am īnălţat Noi munţii semeţi? Şi v-am dat să beţi apă dulce? (26) În Ziua aceea, vai celor care hulesc! (27) Duceţi-vă la ceea ce-aţi hulit! (28) Duceţi-vă către umbra īn trei ramuri īmpărţită (29) care nici nu umbreşte şi nici de flacără nu scuteşte! (30) Ea īmprăştie scāntei cāt palatul (31) asemenea unor galbene cămile! (32) În Ziua aceea, vai celor care hulesc! (33) În Ziua aceea, ei nu vor putea vorbi (34) şi nu li se va īngădui să se dezvinovăţească. (35) În Ziua aceea, vai celor care hulesc! (36) Aceasta va fi Ziua Cumpenei cānd vă vom strānge pe voi laolaltă cu cei dintāi. (37) Dacă aveţi vreun vicleşug, vicleniţi asupra Mea! (38) În Ziua aceea, vai celor care hulesc! (39) Cei temători vor sta la umbră, lāngă izvoare, (40) şi vor avea fructele pe care şi le doresc. (41) “Māncaţi şi beţi īn tihnă ca răsplată a faptelor voastre!” (42) Aşa īi răsplătim Noi pe cei ce-au făptuit binele. (43) În Ziua aceea, vai celor care hulesc! (44) “Māncaţi şi bucuraţi-vă puţin, voi, cei care sunteţi nelegiuiţi!” (45) În Ziua aceea, vai celor care hulesc! (46) Cānd li se spune: “Îngenunchiaţi!” Ei nu īngenunche. (47) În Ziua aceea, vai celor care hulesc! (48) După aceasta, īn ce spusă vor mai crede? (49) Despre ce se īntreabă unii pe alţii? (50)