The Noble Qur'an Encyclopedia

Pe cei care smulg cu putere[1]

Și pe cei care iau cu blândețe[2]

Și pe cei care plutesc iute, în libertate[3],

Și pe cei care se grăbesc, întrecându-se[4],

Și pe cei care orânduiesc lucrurile![5]

În Ziua aceea, se va cutremura Pământul, [la prima suflare în Trâmbiță],

Pe care îl va urma numaidecât următorul.

În Ziua aceea, vor fi inimi[6] cuprinse de spaimă,

Dar privirile lor[7] vor fi plecate.

Ei [sunt cei care în viața pământească] spuneau: „Oare noi vom fi întorși la viața de dinainte,

Când noi vom fi niște oase putrede?”[8]

Ei ziceau: „Aceasta va fi, așadar, o întoarcere pierdută!”

Atunci va fi numai un sunet înfiorător

Și iată-i pe ei întorși la viață, din nou pe fața pământului!

Oare a ajuns până la tine povestea lui Moise?

Când l-a Chemat Domnul său în valea cea sfântă, Tova,

[Spunându-i]: „Du-te la Faraon, căci el se întrece [în comiterea de păcate]!”

Și spune-i: „Vrei să te curățești

Și să te călăuzesc către Domnul tău, pentru ca tu să fii cu frică [de El]?”

Și el i-a arătat lui minunea cea mai mare[9],

Însă el [Faronul] a socotit-o minciună și nu s-a supus,

Apoi a întors spatele și a plecat degrabă,

A adunat [oamenii] și a strigat.

Și a zis: „Eu sunt Domnul vostru cel mai înalt!”

Atunci l-a lovit pe el Allah cu pedeapsa Lumii de Apoi și a acestei lumi.

Întru aceasta este o pildă pentru cel ce se teme [de Allah].

Sunteți voi mai greu de făcut sau Cerul pe care l-a înălțat El?

El a ridicat bolta lui și l-a orânduit pe deplin,

El a făcut întunecată noaptea lui și a scos la iveală ziua lui

Și Pământul, după aceea, l-a întins

Și a făcut să iasă din el apa lui și pășunea lui.

Și a întărit munții lui,

Drept înzestrare pentru voi și pentru animalele voastre.

Iar când va veni nenorocirea cea mai mare[10],

Ziua în care omul își va aduce aminte de cele pentru care a trudit

Și se va arăta Iadul pentru cel care vede...

În ce-l privește pe cel care s-a întrecut

Și a pus mai presus viața din această lume,

Iadul va fi sălașul lui!...

Iar în ce-l privește pe cel care se teme de Ziua când se va înfățișa Domnului[11] său și și-a oprit sufletul de la pofte,

Raiul îi va fi sălaș!...

Te întreabă ei despre Ceas, când va fi termenul lui?

Ce poți tu pomeni despre el?[12]

La Domnul tău este termenul lui.

Tu ești numai un prevenitor pentru cel care se teme de el,

Iar în Ziua când îl[13] vor vedea, li se va părea lor că ei nu au petrecut decât numai o seară sau o dimineață.