بِسْمِ ٱللَّهِ ٱلرَّحْمَٰنِ ٱلرَّحِيمِ صٓ ۚ وَٱلْقُرْءَانِ ذِى ٱلذِّكْرِ ﴿1﴾
Grigore
Sad. Pe Coranul cu amintirea sa!
Romanian Translation - Islam4ro.com
Sad[1]. Pe Coranul cel plin de povață![2]
Compare up to three verified translation editions verse by verse, including editions in two different languages.
Changing languages or editions keeps the current surah and verse.
بِسْمِ ٱللَّهِ ٱلرَّحْمَٰنِ ٱلرَّحِيمِ صٓ ۚ وَٱلْقُرْءَانِ ذِى ٱلذِّكْرِ ﴿1﴾
Sad. Pe Coranul cu amintirea sa!
Sad[1]. Pe Coranul cel plin de povață![2]
بَلِ ٱلَّذِينَ كَفَرُوا۟ فِى عِزَّةٍۢ وَشِقَاقٍۢ ﴿2﴾
Cei care tăgăduiesc sunt în îngâmfare şi în învrăjbire.
Ba nu, cei care nu au crezut sunt [mai degrabă] în îngâmfare și schismă!
كَمْ أَهْلَكْنَا مِن قَبْلِهِم مِّن قَرْنٍۢ فَنَادَوا۟ وَّلَاتَ حِينَ مَنَاصٍۢ ﴿3﴾
Câte leaturi nu am nimicit înaintea lor! Şi ei strigară când nu mai era vreme de scăpare.
Câte popoare am nimicit Noi mai înainte de ei! Într-un sfârșit ei au strigat, însă nu mai era timp pentru ei de mântuire!
وَعَجِبُوٓا۟ أَن جَآءَهُم مُّنذِرٌۭ مِّنْهُمْ ۖ وَقَالَ ٱلْكَٰفِرُونَ هَٰذَا سَٰحِرٌۭ كَذَّابٌ ﴿4﴾
Ei se miră că vine la ei un predicator dintre ei. Tăgăduitorii spun: “Acesta este un vrăjitor mincinos!
S-au mirat ei că le-a venit un prevenitor [profetul Mohammed] chiar dintre ei, iar necredincioșii au zis: „Acesta este un vrăjitor mincinos,
أَجَعَلَ ٱلْءَالِهَةَ إِلَٰهًۭا وَٰحِدًا ۖ إِنَّ هَٰذَا لَشَىْءٌ عُجَابٌۭ ﴿5﴾
El face din dumnezei un singur Dumnezeu? Acesta este un lucru de mirare!”
Oare a făcut el din zei un Dumnezeu Unic? Cu adevărat, acesta este un lucru ciudat.”
وَٱنطَلَقَ ٱلْمَلَأُ مِنْهُمْ أَنِ ٱمْشُوا۟ وَٱصْبِرُوا۟ عَلَىٰٓ ءَالِهَتِكُمْ ۖ إِنَّ هَٰذَا لَشَىْءٌۭ يُرَادُ ﴿6﴾
Căpeteniile s-au urnit spunând: “Plecaţi! Răbdaţi pentru dumnezeii voştri! Aceasta este un lucru de dorit.
Însă mai-marii lor au pornit să spună: „Mergeți voi înainte și rămâneți statornici la zeii voștri [în apărarea lor]! Cu adevărat, acesta este un lucru dorit![3]
مَا سَمِعْنَا بِهَٰذَا فِى ٱلْمِلَّةِ ٱلْءَاخِرَةِ إِنْ هَٰذَآ إِلَّا ٱخْتِلَٰقٌ ﴿7﴾
Noi n-am auzit de aceasta în Legea de pe urmă. Nu este decât o născocire!
Noi nu am auzit despre aceasta în ultima religie![4] Aceasta nu este decât o născocire!
أَءُنزِلَ عَلَيْهِ ٱلذِّكْرُ مِنۢ بَيْنِنَا ۚ بَلْ هُمْ فِى شَكٍّۢ مِّن ذِكْرِى ۖ بَل لَّمَّا يَذُوقُوا۟ عَذَابِ ﴿8﴾
Oare amintirea a fost pogorâtă asupra lui între noi?” Ei stau la îndoială asupra amintirii Mele, căci nu au gustat încă din osânda Mea.
Oare Pomenirea i-a fost trimisă tocmai lui, dintre noi [toți]?” Ei sunt în îndoială asupra Îndemnării Mele [Coranul]. Ba ei nu au gustat încă pedeapsa Mea!
أَمْ عِندَهُمْ خَزَآئِنُ رَحْمَةِ رَبِّكَ ٱلْعَزِيزِ ٱلْوَهَّابِ ﴿9﴾
Au ei comorile de milostivenie ale Domnului tău, Puternicul,. Dăruitorul?
Ori au ei comorile Îndurării Domnului tău Al-’Aziz [Cel Puternic] [și] Al-Uahhab [Darnic]?
أَمْ لَهُم مُّلْكُ ٱلسَّمَٰوَٰتِ وَٱلْأَرْضِ وَمَا بَيْنَهُمَا ۖ فَلْيَرْتَقُوا۟ فِى ٱلْأَسْبَٰبِ ﴿10﴾
Au ei împărăţia cerurilor şi a pământului şi tot ce se află între ele? Atunci să se înalţe la baierile cerului!
Ori au ei Împărăția Cerurilor și a Pământului și a ceea ce se află între ele? Dacă-i așa, atunci să urce în Cer!
جُندٌۭ مَّا هُنَالِكَ مَهْزُومٌۭ مِّنَ ٱلْأَحْزَابِ ﴿11﴾
Nu sunt însă decât o oaste de alianţe ce va fi înfrântă pe loc.
[Ei sunt doar] soldați [care vor fi] învinși acolo printre aliați [necredincioși].
كَذَّبَتْ قَبْلَهُمْ قَوْمُ نُوحٍۢ وَعَادٌۭ وَفِرْعَوْنُ ذُو ٱلْأَوْتَادِ ﴿12﴾
Înaintea lor au hulit poporul lui Noe, adiţii şi Faraon — stăpânul stâlpilor,
Mai înainte de ei au învinuit de minciună și popoarele lui Noe, lui ’Ad și lui Faraon, stăpânul țărușilor[5],
وَثَمُودُ وَقَوْمُ لُوطٍۢ وَأَصْحَٰبُ لْـَٔيْكَةِ ۚ أُو۟لَٰٓئِكَ ٱلْأَحْزَابُ ﴿13﴾
şi tamudiţii şi poporul lui Lot, şi cei din Al-Aika. Acestea au fost alianţele.
Și [tribul lui] Thamud și neamul lui Lot și neamul din Al-Ayka. Aceștia sunt aliații![6]
إِن كُلٌّ إِلَّا كَذَّبَ ٱلرُّسُلَ فَحَقَّ عِقَابِ ﴿14﴾
Toţi nu au făcut decât să-i socoate mincinoşi pe trimişi, iar pedeapsa Mea s-a împlinit asupra lor.
Nu a fost niciunul dintre ei care să nu-i fi socotit, pe Trimiși, mincinoși. Așadar, a fost dreaptă pedeapsa [Mea]!
وَمَا يَنظُرُ هَٰٓؤُلَآءِ إِلَّا صَيْحَةًۭ وَٰحِدَةًۭ مَّا لَهَا مِن فَوَاقٍۢ ﴿15﴾
Aceştia nu aşteaptă decât un singur Strigăt ce nu va mai fi repetat.
Aceștia nu așteaptă decât un singur strigăt [al Trâmbiței], care va veni, fără întrerupere, [până ce îi va nimici pe toți].
وَقَالُوا۟ رَبَّنَا عَجِّل لَّنَا قِطَّنَا قَبْلَ يَوْمِ ٱلْحِسَابِ ﴿16﴾
Ei vor spune: “Domnul nostru! Grăbeşte-ne nouă judecata înainte de Ziua Socotelii.”
Ei spun: „Doamne, grăbește-ne nouă pedeapsa noastră, înainte de Ziua Judecății!”
ٱصْبِرْ عَلَىٰ مَا يَقُولُونَ وَٱذْكُرْ عَبْدَنَا دَاوُۥدَ ذَا ٱلْأَيْدِ ۖ إِنَّهُۥٓ أَوَّابٌ ﴿17﴾
Rabdă ceea ce spun şi aminteşte-ţi de robul Nostru, David, dăruit cu putere şi plin de căinţă.
Fii răbdător cu ceea ce spun ei și adu-ți aminte de robul Nostru David, cel cu putere [în adorare și credință]; cu adevărat, el a arătat căință.
إِنَّا سَخَّرْنَا ٱلْجِبَالَ مَعَهُۥ يُسَبِّحْنَ بِٱلْعَشِىِّ وَٱلْإِشْرَاقِ ﴿18﴾
Noi am supus munţii să preamărească laolaltă cu el, în amurg şi la răsărit,
Cu adevărat, Noi am supus munții să-L slăvească [pe Allah] împreună cu el, după-amiaza [târzie] și dimineața [după răsărit]!
وَٱلطَّيْرَ مَحْشُورَةًۭ ۖ كُلٌّۭ لَّهُۥٓ أَوَّابٌۭ ﴿19﴾
precum şi păsările strânse în jurul lui. Toţi se întorc la El.
Și păsările cele adunate! Toate se vor întoarce spre el [David] repetând [laudele]!
وَشَدَدْنَا مُلْكَهُۥ وَءَاتَيْنَٰهُ ٱلْحِكْمَةَ وَفَصْلَ ٱلْخِطَابِ ﴿20﴾
Noi i-am întărit împărăţia sa şi l-am dăruit cu înţelepciune şi limpezime la vorbă.
Și Noi am întărit stăpânirea lui și i-am dat lui înțelepciunea și judecata sănătoasă în vorbire!
۞ وَهَلْ أَتَىٰكَ نَبَؤُا۟ ٱلْخَصْمِ إِذْ تَسَوَّرُوا۟ ٱلْمِحْرَابَ ﴿21﴾
Povestea potrivnicilor a venit la tine? Ei s-au căţărat pe zid până la încăperea oprită
Oare a ajuns până la tine vestea celor care se certau și care s-au cățărat pe zidul templului?
إِذْ دَخَلُوا۟ عَلَىٰ دَاوُۥدَ فَفَزِعَ مِنْهُمْ ۖ قَالُوا۟ لَا تَخَفْ ۖ خَصْمَانِ بَغَىٰ بَعْضُنَا عَلَىٰ بَعْضٍۢ فَٱحْكُم بَيْنَنَا بِٱلْحَقِّ وَلَا تُشْطِطْ وَٱهْدِنَآ إِلَىٰ سَوَآءِ ٱلصِّرَٰطِ ﴿22﴾
şi au intrat peste David care s-a speriat de ei. Ei i-au spus: “Nu te teme! Noi suntem potrivinici, unul l-a nedreptăţit pe celălalt. Judecă-ne întru adevăr. Nu fi părtinitor! Călăuzeşte-ne pe Calea cea Dreaptă!
Când au intrat la David și el s-a speriat de ei au zis ei: „Nu-ți fie frică! Noi suntem doi care ne certăm; unul dintre noi a fost nedrept cu celălalt. Deci judecă între noi cu dreptate și nu fi cu strâmbătate și călăuzește-ne pe noi pe calea cea dreaptă!
إِنَّ هَٰذَآ أَخِى لَهُۥ تِسْعٌۭ وَتِسْعُونَ نَعْجَةًۭ وَلِىَ نَعْجَةٌۭ وَٰحِدَةٌۭ فَقَالَ أَكْفِلْنِيهَا وَعَزَّنِى فِى ٱلْخِطَابِ ﴿23﴾
Acesta este fratele meu care are nouăzeci şi nouă de oi, iar eu nu am decât o oaie. El mi-a spus: “Încredinţează-mi-o mie!” Şi m-a biruit cu vorba!
Cu adevărat, acesta este fratele meu. El are nouăzeci și nouă de oi, iar eu am o singură oaie. Și mi-a zis el: „Dă-mi-o în grija mea!” Și m-a biruit el cu vorba”.
قَالَ لَقَدْ ظَلَمَكَ بِسُؤَالِ نَعْجَتِكَ إِلَىٰ نِعَاجِهِۦ ۖ وَإِنَّ كَثِيرًۭا مِّنَ ٱلْخُلَطَآءِ لَيَبْغِى بَعْضُهُمْ عَلَىٰ بَعْضٍ إِلَّا ٱلَّذِينَ ءَامَنُوا۟ وَعَمِلُوا۟ ٱلصَّٰلِحَٰتِ وَقَلِيلٌۭ مَّا هُمْ ۗ وَظَنَّ دَاوُۥدُ أَنَّمَا فَتَنَّٰهُ فَٱسْتَغْفَرَ رَبَّهُۥ وَخَرَّ رَاكِعًۭا وَأَنَابَ ۩ ﴿24﴾
David spuse: “El te-a nedreptăţit cerându-ţi oaia ta pe lângă oile sale.” Mulţi dintre cei care se amestecă se nedreptăţesc unii pe alţii, afară de cei care cred şi săvârşesc fapte bune, însă aceştia sunt puţini. David a înţeles că Noi l-am pus la încercare. El I-a cerut iertare Domnului său şi căzând în genunchi se căi.
[David] a spus [în grabă, fără să-l asculte pe celălalt]: „El a fost nedrept cu tine, când ți-a cerut să împreuni oaia ta cu oile lui. Și mulți dintre cei care se asociază își încalcă unii altora drepturile, afară de aceia care cred și împlinesc fapte bune - dar cât de puțini sunt ei!” Și David a înțeles că Noi îl punem la încercare și s-a rugat de iertare Domnului său și a căzut, prosternându-se, și s-a căit.
فَغَفَرْنَا لَهُۥ ذَٰلِكَ ۖ وَإِنَّ لَهُۥ عِندَنَا لَزُلْفَىٰ وَحُسْنَ مَـَٔابٍۢ ﴿25﴾
Noi i-am iertat lui şi el are la Noi un loc aproape şi o frumoasă întoarcere.
Și i-am iertat Noi aceasta și el a avut parte de loc apropiat la Noi și de frumoasă întoarcere.
يَٰدَاوُۥدُ إِنَّا جَعَلْنَٰكَ خَلِيفَةًۭ فِى ٱلْأَرْضِ فَٱحْكُم بَيْنَ ٱلنَّاسِ بِٱلْحَقِّ وَلَا تَتَّبِعِ ٱلْهَوَىٰ فَيُضِلَّكَ عَن سَبِيلِ ٱللَّهِ ۚ إِنَّ ٱلَّذِينَ يَضِلُّونَ عَن سَبِيلِ ٱللَّهِ لَهُمْ عَذَابٌۭ شَدِيدٌۢ بِمَا نَسُوا۟ يَوْمَ ٱلْحِسَابِ ﴿26﴾
O, David! Noi te-am făcut urmaş pe pământ. Judecă oamenii întru Adevăr şi nu urma poftei, căci ea te rătăceşte de la calea lui Dumnezeu. Cei care se rătăcesc de la Calea lui Dumnezeu vor avea parte de o osândă aprigă, căci au dat uitării Ziua Socotelii.
[Noi am spus] „O, David! Noi te-am făcut pe tine urmaș pe pământ. Deci judecă între oameni cu adevăr și nu urma poftei care te abate de la calea lui Allah!” Cei care se abat de la calea lui Allah vor avea parte de osândă aspră, pentru că au uitat de Ziua Socotirii.
وَمَا خَلَقْنَا ٱلسَّمَآءَ وَٱلْأَرْضَ وَمَا بَيْنَهُمَا بَٰطِلًۭا ۚ ذَٰلِكَ ظَنُّ ٱلَّذِينَ كَفَرُوا۟ ۚ فَوَيْلٌۭ لِّلَّذِينَ كَفَرُوا۟ مِنَ ٱلنَّارِ ﴿27﴾
Oare Noi am creat cerul şi pământul şi tot ce se află între ele zadarnic precum îşi închipuie cei care tăgăduiesc? Vai celor care tăgăduiesc de Foc!
Noi nu am făcut în deșert Cerul și Pământul și ceea ce se află între ele. Aceasta este bănuiala celor care nu au crezut. Dar vai necredincioșilor pentru Focul [care-i așteaptă]!
أَمْ نَجْعَلُ ٱلَّذِينَ ءَامَنُوا۟ وَعَمِلُوا۟ ٱلصَّٰلِحَٰتِ كَٱلْمُفْسِدِينَ فِى ٱلْأَرْضِ أَمْ نَجْعَلُ ٱلْمُتَّقِينَ كَٱلْفُجَّارِ ﴿28﴾
Îi vom face oare pe cei care cred şi săvârşesc fapte bune deopotrivă cu cei care seamănă stricăciunea pe pământ? Ori îi vom face pe cei temători deopotrivă cu cei neruşinaţi?
Oare să-i punem Noi pe cei care cred și împlinesc fapte bune împreună cu cei care fac stricăciuni pe Pământ sau să-i punem pe cei cu frică [de Allah] în rând cu nelegiuiții?
كِتَٰبٌ أَنزَلْنَٰهُ إِلَيْكَ مُبَٰرَكٌۭ لِّيَدَّبَّرُوٓا۟ ءَايَٰتِهِۦ وَلِيَتَذَكَّرَ أُو۟لُوا۟ ٱلْأَلْبَٰبِ ﴿29﴾
O Carte binecuvântată am pogorât asupra ta ca ei să ia aminte la versetele ei, ca cei dăruiţi cu minte să chibzuiască!
[Iată] o Carte binecuvântată pe care Noi ți-am trimis-o [o, Mohammed], pentru ca ei să ia aminte la Versetele ei și pentru ca cei care au pricepere să chibzuiască!
وَوَهَبْنَا لِدَاوُۥدَ سُلَيْمَٰنَ ۚ نِعْمَ ٱلْعَبْدُ ۖ إِنَّهُۥٓ أَوَّابٌ ﴿30﴾
Lui David i l-am dăruit pe Solomon. Ce rob bun şi plin de căinţă!
Și i l-am dăruit Noi lui David pe Solomon, care a fost un rob prea bun și care a fost cu căință!
إِذْ عُرِضَ عَلَيْهِ بِٱلْعَشِىِّ ٱلصَّٰفِنَٰتُ ٱلْجِيَادُ ﴿31﴾
Când într-o seară îi fură înfăţişaţi caii care băteau din picior,
[Spune] când i s-au adus lui după-amiaza cai sprinteni,
فَقَالَ إِنِّىٓ أَحْبَبْتُ حُبَّ ٱلْخَيْرِ عَن ذِكْرِ رَبِّى حَتَّىٰ تَوَارَتْ بِٱلْحِجَابِ ﴿32﴾
el spuse: “Eu am iubit bunul (lumesc) mai mult decât amintirea Domnului meu, până ce au dispărut după vălul nopţii.
Și a spus el: „Eu am fost înclinat către iubirea bunurilor [din această lume] într-atât încât [am uitat de] Pomenirea Domnului meu, până ce [Soarele] s-a ascuns în spatele vălului său [de întuneric];”
رُدُّوهَا عَلَىَّ ۖ فَطَفِقَ مَسْحًۢا بِٱلسُّوقِ وَٱلْأَعْنَاقِ ﴿33﴾
“Întoarceţi-mi-i.” Şi atunci, el le-a tăiat picioarele şi gâtul.
[El a spus] „Aduceți-i înapoi la mine!” Și s-a pornit el să le mângâie[7] picioarele și gâturile.
وَلَقَدْ فَتَنَّا سُلَيْمَٰنَ وَأَلْقَيْنَا عَلَىٰ كُرْسِيِّهِۦ جَسَدًۭا ثُمَّ أَنَابَ ﴿34﴾
Noi l-am pus la încercare pe Solomon punându-i pe tron un chip. Astfel, el s-a căit.
Și l-am încercat Noi pe Solomon și am aruncat pe tronul lui un trup[8]. Apoi s-a căit el.
قَالَ رَبِّ ٱغْفِرْ لِى وَهَبْ لِى مُلْكًۭا لَّا يَنۢبَغِى لِأَحَدٍۢ مِّنۢ بَعْدِىٓ ۖ إِنَّكَ أَنتَ ٱلْوَهَّابُ ﴿35﴾
El spuse: “Domnul meu! Iartă-mi mie! Dăruieşte-mi o împărăţie ce nu se va cuveni nimănui după mine. Tu eşti Dăruitorul!”
A zis: „Doamne, iartă-mă pe mine și dăruiește-mi mie o stăpânire cum nu se mai cuvine nimănui după mine, căci Tu ești Al-Uahhab [Cel Darnic]!”
فَسَخَّرْنَا لَهُ ٱلرِّيحَ تَجْرِى بِأَمْرِهِۦ رُخَآءً حَيْثُ أَصَابَ ﴿36﴾
Noi i-am supus vântul — lin sufla la porunca sa acolo unde-l trimitea,
Și i-am supus lui vântul, ca să alerge lin, după porunca lui, unde el voia,
وَٱلشَّيَٰطِينَ كُلَّ بَنَّآءٍۢ وَغَوَّاصٍۢ ﴿37﴾
pe diavolii ziditori şi scufundători,
Ca și pe șeitani: pe toți ziditorii și cufundătorii,
وَءَاخَرِينَ مُقَرَّنِينَ فِى ٱلْأَصْفَادِ ﴿38﴾
şi pe alţii legaţi în lanţuri:
Ca și pe alții legați în lanțuri.
هَٰذَا عَطَآؤُنَا فَٱمْنُنْ أَوْ أَمْسِكْ بِغَيْرِ حِسَابٍۢ ﴿39﴾
“Acesta-i darul Nostru. Risipeşte-l ori păstrează-l fără să ţii socoteală!
[Noi am spus] „Acesta este Darul Nostru. Deci împarte-l sau păstrează-l, fără să dai nicio socoteală!”
وَإِنَّ لَهُۥ عِندَنَا لَزُلْفَىٰ وَحُسْنَ مَـَٔابٍۢ ﴿40﴾
Solomon are la Noi un loc apropiat şi o frumoasă întoarcere.
Și cu adevărat, el are la Noi un loc apropiat și frumoasă întoarcere.
وَٱذْكُرْ عَبْدَنَآ أَيُّوبَ إِذْ نَادَىٰ رَبَّهُۥٓ أَنِّى مَسَّنِىَ ٱلشَّيْطَٰنُ بِنُصْبٍۢ وَعَذَابٍ ﴿41﴾
Aminteşte-ţi de Iov, robul Nostru, când a strigat către Domnul său: “Satan m-a lovit cu suferinţă şi osândă.”
Și adu-ți aminte de robul Nostru Iov, care L-a invocat pe Domnul său spunând: „Șeitan m-a atins pe mine cu nenorocire [năruindu-mi sănătatea] și cu suferință [năruindu-mi averea]”
ٱرْكُضْ بِرِجْلِكَ ۖ هَٰذَا مُغْتَسَلٌۢ بَارِدٌۭ وَشَرَابٌۭ ﴿42﴾
“Bate din picior! Aceasta este o scaldă răcoroasă şi o băutură.”
[I s-a spus] „Lovește [pământul] cu piciorul tău și [privește cum iese] o apă răcoroasă pentru spălat și pentru băut!”
وَوَهَبْنَا لَهُۥٓ أَهْلَهُۥ وَمِثْلَهُم مَّعَهُمْ رَحْمَةًۭ مِّنَّا وَذِكْرَىٰ لِأُو۟لِى ٱلْأَلْبَٰبِ ﴿43﴾
Şi i i-am dăruit pe ai săi şi încă pe atât. Aceasta au fost o milostivenie de la Noi şi o amintire pentru cei dăruiţi cu minte.
Și Noi i-am dat lui [înapoi] familia sa și încă pe atât, ca Îndurare de la Noi și ca îndemnare pentru cei care pricep.
وَخُذْ بِيَدِكَ ضِغْثًۭا فَٱضْرِب بِّهِۦ وَلَا تَحْنَثْ ۗ إِنَّا وَجَدْنَٰهُ صَابِرًۭا ۚ نِّعْمَ ٱلْعَبْدُ ۖ إِنَّهُۥٓ أَوَّابٌۭ ﴿44﴾
Ia în mâna ta un mănunchi de nuiele! Loveşte cu el şi nu-ţi încălca legământul!” Şi Noi l-am aflat răbdător. Ce rob bun şi plin de căinţă!
[Noi am spus] „Și ia în mâna ta un mănunchi [de iarbă] și lovește cu el [spre soția ta] și nu încălca jurământul tău![9]” Și Noi l-am aflat statornic pe el! Un rob prea bun care se căiește!
وَٱذْكُرْ عِبَٰدَنَآ إِبْرَٰهِيمَ وَإِسْحَٰقَ وَيَعْقُوبَ أُو۟لِى ٱلْأَيْدِى وَٱلْأَبْصَٰرِ ﴿45﴾
Aminteşte-ţi de Abraham, Isaac şi Iacob, robii Noştri dăruiţi cu îndemânare şi cu prevedere.
Și adu-ți aminte de robii Noștri Avraam, Isaac și Iacob - cei cu putere [în adorare și credință] și cu pricepere!
إِنَّآ أَخْلَصْنَٰهُم بِخَالِصَةٍۢ ذِكْرَى ٱلدَّارِ ﴿46﴾
Noi i-am curăţit prin amintirea Lăcaşului.
Cu adevărat, Noi i-am ales pe ei și i-am deosebit printr-o trăsătură aleasă: Pomenirea [frecventă a] Vieții de Apoi [și pregătirea lor pentru ea prin împlinirea de fapte bune și chemarea oamenilor la aceasta].
وَإِنَّهُمْ عِندَنَا لَمِنَ ٱلْمُصْطَفَيْنَ ٱلْأَخْيَارِ ﴿47﴾
Ei se află la Noi, printre aleşii cei prea buni.
Și, cu adevărat, ei au fost la Noi printre cei mai buni aleși.
وَٱذْكُرْ إِسْمَٰعِيلَ وَٱلْيَسَعَ وَذَا ٱلْكِفْلِ ۖ وَكُلٌّۭ مِّنَ ٱلْأَخْيَارِ ﴿48﴾
Aminteşte-ţi de Ismail, Elizeu şi Du al-Kifl. Toţi se află printre cei prea buni.
Și adu-ți aminte de Ismail, de Eliseu, și de Dhu-l-Kifl, căci toți au fost printre cei mai buni!
هَٰذَا ذِكْرٌۭ ۚ وَإِنَّ لِلْمُتَّقِينَ لَحُسْنَ مَـَٔابٍۢ ﴿49﴾
Aceasta este o amintire, o frumoasă întoarcere pentru cei temători:
Aceasta este o Pomenire, iar cei cu frică vor avea parte de frumos loc la întoarcere:
جَنَّٰتِ عَدْنٍۢ مُّفَتَّحَةًۭ لَّهُمُ ٱلْأَبْوَٰبُ ﴿50﴾
grădinile Edenului ale căror porţi le vor fi deschise.
Grădinile Edenului cu porțile deschise pentru ei,
مُتَّكِـِٔينَ فِيهَا يَدْعُونَ فِيهَا بِفَٰكِهَةٍۢ كَثِيرَةٍۢ وَشَرَابٍۢ ﴿51﴾
Culcaţi în ele, vor cere fructe din belşug şi băuturi
Unde, rezemați, vor cere ei fructe din belșug și băuturi
۞ وَعِندَهُمْ قَٰصِرَٰتُ ٱلطَّرْفِ أَتْرَابٌ ﴿52﴾
în vreme ce cele cu privirile neîntinate le vor fi ţiitoare de urât!
Și vor avea ei [fecioare] frumoase, cu priviri curate, toate de aceeași vârstă.
هَٰذَا مَا تُوعَدُونَ لِيَوْمِ ٱلْحِسَابِ ﴿53﴾
Aceste vă sunt făgăduite pentru Ziua Socotelii.
Aceasta este ceea ce vi se promite vouă [dreptcredincioșilor] pentru Ziua Socotirii.
إِنَّ هَٰذَا لَرِزْقُنَا مَا لَهُۥ مِن نَّفَادٍ ﴿54﴾
Aceasta este înzestrarea Noastră ce nu are sfârşit.
Cu adevărat, acesta va fi darul Nostru [pentru voi] și el va fi fără de sfârșit.
هَٰذَا ۚ وَإِنَّ لِلطَّٰغِينَ لَشَرَّ مَـَٔابٍۢ ﴿55﴾
Aşa va fi! Ticăloşii vor avea o întoarcere rea:
Astfel va fi! Însă nelegiuiții vor avea parte de cel mai rău loc de întoarcere.
جَهَنَّمَ يَصْلَوْنَهَا فَبِئْسَ ٱلْمِهَادُ ﴿56﴾
Gheena unde vor fi azvârliţi. Ce rău culcuş!
Iadul în care, vor arde! Și rău culcuș va fi el!
هَٰذَا فَلْيَذُوقُوهُ حَمِيمٌۭ وَغَسَّاقٌۭ ﴿57﴾
Aşa va fi ca să guste apă clocotită şi o băutură puturoasă
Astfel va fi! Și vor gusta ei apă clocotită și puroi
وَءَاخَرُ مِن شَكْلِهِۦٓ أَزْوَٰجٌ ﴿58﴾
şi altele asemenea în perechi.
Și alte [pedepse] asemenea acesteia.
هَٰذَا فَوْجٌۭ مُّقْتَحِمٌۭ مَّعَكُمْ ۖ لَا مَرْحَبًۢا بِهِمْ ۚ إِنَّهُمْ صَالُوا۟ ٱلنَّارِ ﴿59﴾
Aceasta este o gloată ce năvăleşte cu voi, însă nu vor fi bineveniţi, ci vor fi azvârliţi în Foc.
[Și atunci li se va zice nelegiuiților]: „Aceasta este o ceată ce intră grăbită împreună cu voi. Să nu aibă [această ceată] parte de bun venit, pentru că ea este sortită să ardă în Foc!”
قَالُوا۟ بَلْ أَنتُمْ لَا مَرْحَبًۢا بِكُمْ ۖ أَنتُمْ قَدَّمْتُمُوهُ لَنَا ۖ فَبِئْسَ ٱلْقَرَارُ ﴿60﴾
Ei vor spune: “Voi nu sunteţi bineveniţi, căci voi ne-aţi pregătit acestea!” Ce lăcaş năpăstuit!
Ei vor zice: „Ba voi nu veți avea parte de bun venit! Voi ați adus aceasta asupra noastră!” Ce rău culcuș va fi el!
قَالُوا۟ رَبَّنَا مَن قَدَّمَ لَنَا هَٰذَا فَزِدْهُ عَذَابًۭا ضِعْفًۭا فِى ٱلنَّارِ ﴿61﴾
Ei vor spune: “Domnul nostru! Sporeşte-le îndoit osânda Focului celor care ne-au împins aici.”
Vor zice ei: „Doamne, acelora care au adus aceasta asupra noastră, sporește-le pedeapsa îndoit, în Foc!”
وَقَالُوا۟ مَا لَنَا لَا نَرَىٰ رِجَالًۭا كُنَّا نَعُدُّهُم مِّنَ ٱلْأَشْرَارِ ﴿62﴾
Ei vor spune: “De ce nu-i vedem nici pe bărbaţii pe care-i număram între cei răi?
Și ei vor zice: „De ce nu-i vedem pe bărbații pe care noi îi socoteam printre cei răi?[10]
أَتَّخَذْنَٰهُمْ سِخْرِيًّا أَمْ زَاغَتْ عَنْهُمُ ٱلْأَبْصَٰرُ ﴿63﴾
Nu ne băteam noi joc de ei? Oare acum de scapă privirilor?”
I-am luat noi în batjocură! Sau ochii noștri nu-i zăresc?”
إِنَّ ذَٰلِكَ لَحَقٌّۭ تَخَاصُمُ أَهْلِ ٱلنَّارِ ﴿64﴾
Aceasta, adevărat, este cearta soţilor Focului!
Aceasta este cu adevărat cearta neamului Focului.
قُلْ إِنَّمَآ أَنَا۠ مُنذِرٌۭ ۖ وَمَا مِنْ إِلَٰهٍ إِلَّا ٱللَّهُ ٱلْوَٰحِدُ ٱلْقَهَّارُ ﴿65﴾
Spune: “Eu nu sunt decât un predicator. Nu este dumnezeu afară de Dumnezeu, Unul, Biruitorul.
Spune: „Eu sunt numai un prevenitor! Nu există nicio divinitate afară de Allah Al-Uahid [Cel Unic], Al-Qahhar [Stăpânul Atotputernic]
رَبُّ ٱلسَّمَٰوَٰتِ وَٱلْأَرْضِ وَمَا بَيْنَهُمَا ٱلْعَزِيزُ ٱلْغَفَّٰرُ ﴿66﴾
Domnul cerurilor şi al pământului şi a ceea ce se află între ele, Puternicul, Mult-Iertătorul.”
Stăpânul Cerurilor și a Pământului și al celor ce se află între ele, Al-’Aziz [Cel Puternic] [și] Al-Ghaffar [Mereu Iertător]!”
قُلْ هُوَ نَبَؤٌا۟ عَظِيمٌ ﴿67﴾
Spune: “Este o veste mare,
Spune: „Aceasta este o veste măreață,
أَنتُمْ عَنْهُ مُعْرِضُونَ ﴿68﴾
însă voi întoarceţi spatele...
Însă voi vă îndepărtați de la ea.
مَا كَانَ لِىَ مِنْ عِلْمٍۭ بِٱلْمَلَإِ ٱلْأَعْلَىٰٓ إِذْ يَخْتَصِمُونَ ﴿69﴾
Eu nu am nici o ştiinţă de la căpeteniile prea-înalte că s-ar fi certat.
Eu nu am nicio cunoștință despre căpeteniile preaînalte [ale Îngerilor] când ele au avut disputa [în legătură cu crearea lui Adam],
إِن يُوحَىٰٓ إِلَىَّ إِلَّآ أَنَّمَآ أَنَا۠ نَذِيرٌۭ مُّبِينٌ ﴿70﴾
Mie nu mi s-a dezvăluit decât că sunt un predicator cu vorbă limpede.”
Mie nu mi s-a revelat decât că eu sunt un prevenitor limpede!”
إِذْ قَالَ رَبُّكَ لِلْمَلَٰٓئِكَةِ إِنِّى خَٰلِقٌۢ بَشَرًۭا مِّن طِينٍۢ ﴿71﴾
Domnul tău spuse îngerilor: “Eu voi crea din lut un om.
[Și spune] când Domnul tău le-a spus Îngerilor: „Eu voi crea un om din lut.
فَإِذَا سَوَّيْتُهُۥ وَنَفَخْتُ فِيهِ مِن رُّوحِى فَقَعُوا۟ لَهُۥ سَٰجِدِينَ ﴿72﴾
După ce-i voi da chip desăvârşit şi voi sufla în el din duhul Meu, să cădeţi cu faţa la pământ înaintea lui!”
Și când Eu îl voi fi plăsmuit și voi fi suflat în el din Duhul Meu[11], voi să cădeți dinaintea lui, prosternându-vă [în semn de respect]!”
فَسَجَدَ ٱلْمَلَٰٓئِكَةُ كُلُّهُمْ أَجْمَعُونَ ﴿73﴾
Toţi îngerii s-au prosternat,
Și s-au prosternat toți Îngerii laolaltă,
إِلَّآ إِبْلِيسَ ٱسْتَكْبَرَ وَكَانَ مِنَ ٱلْكَٰفِرِينَ ﴿74﴾
afară de Iblis care s-a îngâmfat şi a fost astfel dintre necredincioşi.
Cu excepția lui Iblis[12], căci el a fost arogant și a devenit unul dintre cei care au tăgăduit credința.
قَالَ يَٰٓإِبْلِيسُ مَا مَنَعَكَ أَن تَسْجُدَ لِمَا خَلَقْتُ بِيَدَىَّ ۖ أَسْتَكْبَرْتَ أَمْ كُنتَ مِنَ ٱلْعَالِينَ ﴿75﴾
Dumnezeu spuse: “O, Iblis! Ce te împiedică să te prosternezi înaintea a ceea ce-am creat cu mâinile Mele? Ori eşti îngâmfat ori eşti dintre cei prea-înalţi!”
[Allah] a spus: „O, Iblis! Ce te-a împiedicat pe tine să te prosternezi dinaintea a ceea ce Eu am plămădit cu Mâinile Mele[13]? Ai fost arogant [atunci] sau te-ai socotit tu [deja] printre cei înalți?”
قَالَ أَنَا۠ خَيْرٌۭ مِّنْهُ ۖ خَلَقْتَنِى مِن نَّارٍۢ وَخَلَقْتَهُۥ مِن طِينٍۢ ﴿76﴾
El spuse: “Eu sunt mai bun decât el, căci Tu, pe mine, m-ai creat din foc, iar pe el, l-ai creat din lut.”
[Iblis] a spus: „Eu sunt mai bun decât el! Pe mine m-ai plămădit din foc, în vreme ce pe el l-ai plămădit Tu din lut!”.
قَالَ فَٱخْرُجْ مِنْهَا فَإِنَّكَ رَجِيمٌۭ ﴿77﴾
Dumnezeu spuse: “Ieşi de aici şi cu pietre să fii bătut!
[Allah] a spus: „Ieși din el [Paradis] și vei fi tu alungat
وَإِنَّ عَلَيْكَ لَعْنَتِىٓ إِلَىٰ يَوْمِ ٱلدِّينِ ﴿78﴾
Blestemul meu fie asupra ta până în în Ziua Judecăţii!”
Și asupra ta se va abate blestemul Meu până în Ziua Judecății!”
قَالَ رَبِّ فَأَنظِرْنِىٓ إِلَىٰ يَوْمِ يُبْعَثُونَ ﴿79﴾
El spuse: “Domnul meu! Păsuieşte-mă până în Ziua când oamenii vor fi înviaţi.”
[Iblis] a spus: „Doamne, dă-mi mie răgaz până în Ziua când vor fi ei înviați!”
قَالَ فَإِنَّكَ مِنَ ٱلْمُنظَرِينَ ﴿80﴾
Dumnezeu spuse: “Da, eşti printre cei păsuiţi!
[Allah] a zis: „Vei fi printre cei păsuiți,
إِلَىٰ يَوْمِ ٱلْوَقْتِ ٱلْمَعْلُومِ ﴿81﴾
până în Ziua clipei cunoscute Nouă.”
Până în Ziua timpului hotărât!”
قَالَ فَبِعِزَّتِكَ لَأُغْوِيَنَّهُمْ أَجْمَعِينَ ﴿82﴾
Iblis spuse: “Pe puterea Ta! Eu îi voi amăgi pe toţi,
[Iblis] a spus: „Pe Puterea Ta [jur]! Eu îi voi duce în ispită pe toți,
إِلَّا عِبَادَكَ مِنْهُمُ ٱلْمُخْلَصِينَ ﴿83﴾
afară de cei care îţi vor fi Ţie robi credincioşi.”
În afară de robii Tăi cei devotați dintre ei!”
قَالَ فَٱلْحَقُّ وَٱلْحَقَّ أَقُولُ ﴿84﴾
Dumnezeu spuse: “Adevărul! Eu spun Adevărul!
[Allah] a spus: „Eu sunt Al-Haqq [Cel Drept]! Adevăr este ceea ce spun:
لَأَمْلَأَنَّ جَهَنَّمَ مِنكَ وَمِمَّن تَبِعَكَ مِنْهُمْ أَجْمَعِينَ ﴿85﴾
Eu voi umple Gheena cu tine şi cu toţi cei care te vor urma.”
Voi umple Iadul cu tine și cu toți cei care te-au urmat pe tine!”
قُلْ مَآ أَسْـَٔلُكُمْ عَلَيْهِ مِنْ أَجْرٍۢ وَمَآ أَنَا۠ مِنَ ٱلْمُتَكَلِّفِينَ ﴿86﴾
Spune-le: “Eu nu vă cer răsplată şi nici nu vă împovărez.
Spune [o, Mohammed]: „Eu nu vă cer pentru acesta [Coranul] nicio răsplată și eu nu sunt dintre prefăcuți!
إِنْ هُوَ إِلَّا ذِكْرٌۭ لِّلْعَٰلَمِينَ ﴿87﴾
El este doar amintire pentru lumi,
El nu este decât Îndemnare pentru lumi!
وَلَتَعْلَمُنَّ نَبَأَهُۥ بَعْدَ حِينٍۭ ﴿88﴾
şi veţi cunoaşte vestea lui după o vreme”
Și voi veți cunoaște [adevărul despre] vestea lui, după un timp!"